Un dezavantaj enorm

6 09 2011

(ORA ROMÂNIEI nr.26/ 01 septembrie 2011)

Abia încheiate vacanţele, sub spectrul sumbru al incertitudinilor economice din zona Euro, pentru comunitatea românească din diaspora începe o perioadă care se anunţă extrem de încărcată şi animată din punct de vedere politic: anul preelectoral.
Spre deosebire de ultimul scrutin la care am participat şi la care – spun gurile rele! – votul nostru a fost decisiv, de data aceasta unicul nostru atribut va fi acela de a ne alege, pentru viitorii patru ani, reprezentanţii în parlamentul de la Bucureşti. Adică acele persoane care, fiind la curent cu toate problemele cu care se confruntă comunitatea de aici, s-ar implica în găsirea şi elaborarea unor soluţii pe care să le înainteze legislativului. Iată de ce, din ce în ce mai multe voci pretind lansarea candidaturilor unor personaje politice din diaspora, care trăiesc aici şi au legături nemijlocite cu toate aspectele cotidiene ale vieţii departe de ţară.

Acest lucru ar fi lesne de realizat în cazul în care principalele partide româneşti, a căror mare majoritate au filiale în Italia, ar rezista presiunilor interne şi s-ar decide să propună candidatura unui politician român din diaspora. Cum însă probabilitatea unei astfel de decizii este extrem de redusă, recentele conflicte „teritoriale” din PDL Diaspora cât şi repetatele tentative ale deputatului PSD Rizea de curtare a comunităţii fiind o destul de clară dovadă, ar rămâne, ca alternativă, candidatura unui „independent” susţinut eventual de către asociaţiile româneşti şi – de ce nu!? – de de cele câteva mici partide ale românilor înregistrate în Italia. Doar că, în acest caz, legea electorală românească prevede validarea candidaturii doar dacă există o listă de cel puţin 2000 respectiv 4000 de susţinători înscrişi pe listele electorale permanente arondate colegiului pentru care se depune candidatura. Aici e hiba: în timp ce în România simpla înregistrare la Evidenţa Populaţiei duce implicit la înscrierea pe lista electorală permanentă, majoritatea covârşitoare a românilor din diaspora votează pe listele adiţionale, doar dobândirea paşaportului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate sau o cerere adresată şi procesată de către Autoritatea Electorală Permanentă cu cel mult 45 de zile înaintea scrutinului garantând înscrierea pe lista permanentă.
În concluzie, probabilitatea ca un „stranier” pursânge să acceadă în Parlamentul de la Bucureşti este foarte redusă, acest lucru constituind un mare dezavantaj pentru comunităţile româneşti din străinătate şi, în acelaşi timp, o reală fisură în relaţia dintre statul român şi cetăţenii săi aflaţi în afara hotarelor.

Anunțuri

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: