Tot Caragiale, săracu’…

5 01 2013

A sosit ca o boare, sub titlul pompos de ”Proiect legislativ – Lege pentru românii din străinătate”, copy/paste riguros după normele metodologice de aplicare a unei legi italiene. Într-atât de copy/paste încât despre români se pomenește doar în titlu, textul în sine referindu-se la italieni. În esență, cei care au creat mărețul eveniment pe Facebook (și pe care, în continuare, îi vom numi generic ”Dom’ Covrig”) doresc înființarea pentru românii din străinătate, după modelul italienilor, a unor ”comitete” care, cu sprijinul misiunilor diplomatice din teritoriu, să interacționeze cu autoritățile locale. Totul legiferat în România dar fără valoare pe un teritoriu străin în cazul în care nu există un acord cadru între statele respective, adică un fel de asociații de locatari în care fiecare Dom’ Covrig responsabil (comisar?) se va simți îndreptățit să accepte cu îngăduitoare superioritate plângerile vecinilor de aceeași naționalitate și să se burzuluiască la gunoierii care iar au lăsat mizeria-n tomberon. Tomberon pe care o să-l doară-n burzuluială!
Bun. Lăsând la o parte scopul (pe cât de nobil, pe atât de inutil!), inițiativa menită a face fericiți milioanele de români care mișună în afara țării fără prea mari gânduri de întoarcere, după ce că-i șchioapă din naștere prin plagiat mai e și chioară, neținând cont de un lucru elementar: Dom’ Covrig, în graba obținerii hârtiuței de responsabil/coordonator/emanat/reprezentant/comisar al comunității, propune o dezbatere serioasă cuplată cu celebrarea lui Eminescu, într-un veritabil maraton ”noi cântăm, noi dansăm, noi plătim”, fără a avea o idee clară cu privire la modalitățile efective de promovare a unui proiect legislativ, din acest punct de vedere Dom’ Covrig simțindu-se cel puțin senatorul unui stat bogat din America, îndreptățit să proptească legi în aplauzele generale…
Ar mai fi de zis dar, din fericire, există Caragiale.

Anunțuri

Acțiuni

Information

9 responses

12 03 2013
Mihaela Moreanu

„Am participat, în ultimele două săptămâni, la o serie de evenimente și întruniri ale comunității dedicate atât celebrării zilei naționale cât și începutului perioadei de sărbători de sfârșit de an, manifestări animate de bucurie, generozitate și – în mod special – de unitate.
Am avut ocazia să văd pentru câteva clipe o comunitate ideală, unde moldoveni, olteni, ardeleni, asociații mai mari sau mai mici, biserici și politicieni din mai toate partidele au reușit să-și canalizeze forțele într-un singur scop, mai presus de toate. Și le-a reușit! Prin prisma românismului, sfârșitul anului a reprezentat un unic moment în care s-a reușit într-adevăr crearea imaginii unei comunități românești unite, care-și cunoaște foarte bine nevoile, datoriile și calea de urmat. Interese și năzuințe meschine au dispărut ca prin minune, lăsând loc lucrurilor care contează cu adevărat: s-a redescoperit sensul cuvântului ”noi”, s-a reinventat comunitatea în toate coordonatele ei, s-a simțit și s-a trăit românește… Nu știu dacă această inedită, îmbucurătoare turnură va fi consemnată doar la capitolul momentelor efemere destinate a fi repede uitate sau, dimpotrivă, va reprezenta o revelație, devenind o răscruce și în același timp un punct de plecare, acest lucru depinzând în mare măsură de noi toți. Un singur lucru este sigur: urmează o perioadă dificilă, în care efectele crizei ar putea fi ingredientul exploziv adăugat cazanului multietnic și cultural numit Europa și, mai ales în condițiile în care nu se găsește pe teritoriul național, doar o comunitate puternică și bine legată va avea toate atuurile pentru a înfrunta valul.
În prag de sfârșit de an, vă urez să redevenim, așa cum am fost dintotdeauna, frați români.”

Ce s-a intamplat intre timp? Ce v-a determinat sa va schimbati atat de drastic parerea despre comunitatea romana, despre unitate, despre „noi”?
Ma simt pierduta in abisul creat intre extremele acestei inconstante/incoerente…

Tot ce e nobil e inutil sau doar aceasta incercare a noastra de a confirma exact teoria dvs dintre ghilimelele de mai sus?

14 03 2013
eugenvilcu

Politica nu-i nobilă, dragă doamnă. Mai ales aia făcută ”pe la spate”, pe furiș. Sunt convins că majoritatea susținătorilor bazaconiei sunt oameni de bună credință – ușor ne/dezinformați, e drept! Shitul e în spate, la dos, acolo unde se trag sforile și de unde ”inițiații” mai au și nesăbuința/simțirea să tragă nădejde. Ce-ar fi să faceți un exercițiu de imaginație și să încercați să priviți și din partea opusă?

16 03 2013
Mihaela Moreanu

Definiti, va rog, partea opusa…

18 03 2013
eugenvilcu

Păi, ce-ar fi să încercăm să vedem că inițiativa ”apolitică” nu era menită decât pentru a asigura un număr consistent de susținători, număr pe baza căruia promotorii să fie ”legitimați” în cadrul unui partid politic. PDL, de exemplu, la al cărui Convenție Națională Extraordinară au și fost nominalizați (http://www.blogazetaromaneasca.com/?p=234). Ei (the wise guys!) se vor alege cu câteva clipe de glorie și un vraf de poze, eventual cu vreo ciozvârtă, iar sforarul diasporean Badea îi va asigura voturile gavoritului său Blaga. După care se va lăsa liniștea asupra ”legii” care, oricum, nu este deloc dorită de politicieni (nici măcar de Badea!), este formulată cu mare stângăcie și nu are ABSOLUT NICI O ȘANSĂ de a trece printr-un Parlament în actuala configurație.

17 02 2013
Mihai Muntean

Şi pentru că a apărut o ceată de habarnişti în Italia, cu pretenţii de iniţiatori ai legilor pentru diaspora, ce se adună în jurul duhului lui Eminescu să dezbată poluţiile legislative ale unor guralivi agresivi, iată că şi spiritul lui Fărămiţă Lambru revendică participarea, să le facă o cântare: „Dă mamă cu biciu-n mine, ca să iasă legea bine”:))

20 01 2013
Mihai Muntean

„Marea iniţiativă” vine turnată pe calapodul „deciziei de la centru”, respectiv România(guvernul) ar trebui să statueze , să legitimeze, şi să hotărască, câte un comitet de reprezentare al comunităţii acreditat pe lângă consulate şi pe relaţia cu instituţiile româneşti! Asemenea căpuşe au exsistat şi în trecutul nu prea îndepărtat, unde câteva „asociaţii de bine” erau conectate la consulate şi cei ce -şi doreau rezolvări „urgente”, ca să evite cozile de la intrare, apelau la „maeştrii somelieri asociaţionişti”, care intrau „cu prioritate”, cu dosarul „clienţilor” Ei vorbeau, ei, „reprezentau” hotărau în numele „comunităţii”. Acreditarea lor era evident bancnota.
Ce s-a schimbat? Se doreşte „instituţionalizarea, extinderea monopolului reprezentativităţii”
De unde se vede că dincolo de o necunoaştere abisală a legilor şi cutumelor democraţiei, se află şi o mare doză de ignoranţă endemică!Nici măcar deun copy-paste serios nu sunt capabili unii!

19 01 2013
Mihai Muntean

Unde şcoală nu e, nici covrigii nu-s comestibili! :))

18 01 2013
giovanniilromeno

o dată

18 01 2013
giovanniilromeno

Nu ştiu ce-o fi între voi „piemontezii” şi „lumbard”, dar iniţiativa este bună şi trebuie sprijinită ! … dacă italienii au aşa ceva, nu văd de ce nu am avea şi noi !? … odată avem ocazia să „luăm de la ei” ceva bun şi …hop, că nu ne place !?!?… am înţeles că există deputaţi dispuşi să propună aşa ceva în Parlamentul României… iar dacă nu există, pot fi contactaţi cei recent aleşi !!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: