Câteva întrebări care nu-mi dau pace…

13 05 2010

Preşedintele Băsescu şi-a asumat tăierea-n carne vie: mai puţin la salarii, pensii, ajutoare de şomaj, mame, copii şi, în general, la cetăţeanul din afara sferei de clienţi a PDL. Pare a fi, după cuvintele sale, singura modalitate de a salva ţara de la un faliment grecesc. Opoziţia nu are soluţii: PNl tace mâlc şi refuză orice consultări iar PSD propune în schimb impozitarea diferenţiată a salariilor, variantă care ţine mai mult de gargara pentru electorat decât de logica matematicilor elementare, văzând purcoiul de bănet care ar trebui colectat. În acelaşi timp, ambele partide dau de înţeles că nu ar fi dispuse să intre la guvernare (mai puţin Geoană, care s-a mai visat o clipă premier, până l-a trezit Ponta).

Fiind eu un ignorant în ceea ce priveşte economia şi finanţele, arunc câteva presupuneri sub formă de întrebare doar-doar s-o găsi cineva mai isteţ sa-mi dea peste bot cu vreo soluţie miraculoasă de ieşit din rahat:
1. Dacă situaţia e chiar aşa de nasoală încât ar putea afecta România ca ţară, deci siguranţa naţională, nu ar trebui chemaţi să dea cu subsemnatul toţi miniştrii de finanţe şi prim-miniştrii din 2007 încoace, cei care cunoscând situaţia – sau, dimpotrivă, ignoranţi fiind! – din motive electorale, de cumetrie sau şpagă ne-au vârât mai abitir în fundătură? Dar Preşedintele, garant al integrităţii şi suveranităţii naţionale şi şef al CSAT?
2. Admiţând că în toată această perioadă susnumiţii factori decizionali ar fi fost ocupaţi cu faultarea bugetului de stat în favoarea firmelor proprii, de familie, neam sau culoare politică, FMI, dispunând de instrumentele de urmărire a fluxului de bani, nu ar fi putut să-i tragă de mânecă: „bă, lăsaţi-o dracu’ de miuţă că vă duceţi de râpă”!? Sau a fost mai profitabil să ne dea fără număr şi să vină apoi acum, în al doisprezecelea ceas, să ne pună condiţii de teama de a nu-şi mai vedea dobânzile?
3. Având tot mai clară perspectiva oportunităţii de a deveni primul Preşedinte suspendat al României şi ştiind că la viitoarele alegeri PDL riscă să ia mai puţine voturi decât Sexi Brăileanca cu un oral pe Youtube, să fi dat Traian ordinul: „Şo pă ei şi luaţi cât apucaţi”?
4…
Atât că m-am enervat şi-mi vine să înjur!

Reclame




Spoiala de democratie

18 11 2009

Peste mai putin de o jumatate de ora va incepe, pe TVR1, confruntarea dintre cei cinci cei mai bine cotati candidati la presedentia Romaniei. Eu sunt unul dintre cei care au ales sa nu priveasca circul (daca nu va fi un bluff, unul sau mai multi „catindati” razgandindu-se in ultima clipa asa cum a facut-o acum cateva zile Geoana) – nu pentru ca nu m-ar distra, ci fiindca, facand o analiza a zilei de azi, am ajuns la urmatoarele concluzii privind viata democratica din tara:
1.Postul national de televiziune nu este organizatorul acestei confruntari, adevaratii artizani fiind staff-urile electorale ale celor cinci care au gasit de cuviinta sa arunce un os de ros televiziunii publice. Bineinteles ca s-a pus si conditia colaborarii cu doua televiziuni comerciale, apropiate anumitor candidati.

2.”Finala” a fost adjudecata pe baza sondajelor de opinie comandate (si platite, evident!) de catre aceiasi candidati, ceilalti sapte „concurenti” fiind considerati de la bun inceput looseri…asta in conditiile in care Constitutia tarii consfinteste sanse egale pentru toti.

3.Pentru ca lipsea cireasa de pe coliva, s-a organizat o intalnire si pentru outsideri in care acestia, in afara prime time-ului, isi vor putea da cu parerea. Care, oricum, nu va beneficia de audienta marilor finalisti.

In plus, se pare ca fiecare va veni cu moderatorul sau de acasa….uite ca s-a scurs timpul si am avut din nou dreptate: s-a anulat!!!

Prieteni, pentru linistea voastra sufleteasca, mergeti la vot: oricum starea de fapt nu se va schimba!





De ce vom avea anticipate anul viitor

5 11 2009

In aceasta seara presedintele va avea consultari cu grupurile parlamentare in vederea nominalizarii unui nou premier, dupa refuzul net al Parlamentului de a acorda increderea cabinetului Croitoru.
Indiferent de rezultatul acestor discutii, Basescu nu va da inapoi, fiind foarte putin probabil sa-l desemneze pe Klaus Johannis, premierul dorit de coalitia ad hoc PSD+PNL+UDMR majoritara. Dimpotriva, din cate spunea astazi, are in vedere un personaj din anturajul PDL.
Daca se va intampla asta, Intaiul Timonier al Tarii ar face o miscare extrem de interesanta, amenintand cu sahul Parlamentul: validarea in plen a unui premier PDL ar constitui un succes remarcabil al presedintelui dand in acelasi timp masura reala a preocuparii primordiale a parlamentarilor pentru a-si mentine scaunele sub fund. Asta ca sa nu mai vorbim de efectul asupra sondajelor de opinie…!
In eventualitatea in care majoritatea nu va face pasul inapoi, refuzand din nou validarea prim ministrului propus de la Cotroceni, se creaza premisa dizolvarii celor doua camere imediat dupa cel de-al doilea tur de scrutin la prezidentiale.

Sursa:www.ziaruldeiasi.ro

Si intr-un caz, si in celalalt, eu cred ca in primavara vom fi chemati din nou la urne. Iata de ce:
In varianta acceptarii de catre Parlament a unui premier portocaliu, Traian Basescu va castiga alegerile net, folosind acest atu pentru a deveni „locomotiva” PDL la anticipate.(De fapt, chiar in momentul depunerii candidaturii sale la BEC, a afirmat ca pentru a-si putea pune in opera programul are nevoie de un nou guvern, cu sustinere parlamentara si care sa impartaseasca aceeasi viziune.)
In caz contrar, presedintele trebuie sa-si ia toate masurile de precautie in eventualitatea pierderii scaunului de la Palatul Cotroceni. Nu cred sa fie suficiente „garantiile” oferite de dosarele adversarilor politici care – sunt sigur! – sunt puse deoparte pentru zile negre, cea mai solida fiind o imunitate parlamentara pe care, chiar cu riscul masacrarii PDL, o va obtine la anticipate.
Sa votati bine!





Divort!

1 10 2009

Ceea ce prevazusem deja acum o luna si jumatate s-a intamplat! Coalitia PSD – PDL s-a destramat, semnalul fiind dat de convalidarea demiterii ministrului Nica, de catre seful statului.
Motiv pentru a spune ca „nu se mai poate guverna cu hotii aia” pentru unii, si ca „i-am dat afara pe talhari” pentru ceilalti.
Eu le dau dreptate ambelor tabere!